Zâmbetul unui copil nu este doar o expresie a bucuriei, ci și un indicator al stării sale generale de sănătate. Cu toate acestea, mulți părinți subestimează rolul dinților de lapte, considerând că, fiind temporari, nu au nevoie de îngrijire specială. În realitate, dinții temporari influențează direct alinierea și sănătatea celor permanenți, dezvoltarea oaselor maxilare, pronunția și digestia.
Tot mai mulți copii ajung la medicul pedodont cu carii în stadii avansate, abces dentar (infecții) sau cu probleme de ocluzie cauzate de obiceiuri greșite care ar putea fi prevenite ușor. Conform specialiștilor în pedodonție, prevenția începe din primul an de viață și depinde în mare măsură de rutina familiei.
„Dacă obiceiurile nocive nu sunt corectate la timp, efectele nocive ale acestora pot afecta chiar și dinții permanenți. De exemplu, suptul prelungit al degetului sau al suzetei poate modifica forma arcadei și duce la probleme ortodontice serioase, care vor necesita tratamente complexe în adolescență. Cariile netratate de la nivelul dinților temporari pot afecta dezvoltarea mugurilor dentari permanenți și pot genera infecții, (abcese dentare) sau chiar pierderea timpurie a dinților . Iar un dinte de lapte pierdut prea devreme poate duce la migrarea celor vecini și la înghesuirea viitorilor dinți permanenți. De aceea, intervenția timpurie este esențială”, declară Dr. Ramona Hlandan, medic specialist pedodont.
Obiceiuri care afectează sănătatea orală a copiilor
Adormitul cu biberonul (cu lapte, ceai sau alte lichide îndulcite) afectează dinții copiilor
Este una dintre principalele cauze ale cariei de biberon, o afecțiune agresivă care poate duce la pierderea prematură a dinților de lapte. Zahărul natural din lapte sau cel adăugat în ceai rămâne pe dinți ore întregi în timpul nopții, favorizând dezvoltarea bacteriilor responsabile de apariția cariei. Chiar și alăptatul prelungit pe timp de noapte poate duce la apariția cariilor la vârste mici, în situația în care rutina de îngrijire a dinților precum și alimentația copilului nu este una corespunzătoare.
Gustările frecvente și alimentele lipicioase
Ronțăitul continuu între mese (biscuiți, sticksuri, cereale dulci, jeleuri) menține constant un nivel crescut de aciditate în cavitatea orală, afectând smalțul. Alimentele lipicioase rămân pe dinți, fiind greu de îndepărtat chiar și prin periaj. Recomandarea medicilor este să limitați gustările la 1–2 pe zi și să încurajați consumul de fructe și legume crude, care ajută la curățarea naturală a dinților.
Periajul superficial sau inexistent
Mulți părinți consideră că un copil de 4–5 ani se poate spăla corect singur pe dinți. Realitatea este că până la vârsta de 7 ani copilul nu are dexteritatea necesară pentru un periaj eficient. Părintele ar trebui să asiste sau să finalizeze periajul. Se recomandă utilizarea unei periuțe adaptată vârstei (preferabil electrică) și pastă de dinți cu fluor (în cantitatea recomandată vârstei copilului).
Folosirea îndelungată a suzetei sau suptul degetului afectează dinții copiilor
După vârsta de 2–3 ani, aceste obiceiuri pot duce la modificări importante ale formei arcadei dentare, mușcătură deschisă sau înghesuirea dinților permanenți.
Renunțarea se face treptat, prin metode blânde, și cu sprijinul medicului pedodont dacă este nevoie.
Ce alimente ajută la o dantură sănătoasă?
Alimentația echilibrată joacă un rol crucial în sănătatea orală. Dinții nu au nevoie doar de igienă, ci și de nutrienți. Alimentele prietenoase cu dantura ce pot fi oferite copiilor sunt: lactatele integrale -brânză, iaurt, lapte -ce întăresc smalțul dinților, fructe și legume crude -ce curăță mecanic dinții și stimulează salivația, ouă, pește, nuci- acestea furnizează vitamina D, esențială pentru absorbția calciului.
De evitat sunt sucurile acidulate (chiar și cele „naturale”), bomboanele tari sau moi, caramelele, fructele uscate, gustările bogate în amidon (pufuleți, chipsuri, covrigei).
Ce pași pot face părinții pentru a proteja dinții copiilor?
Începerea igienei orale este recomandată și înaintea apariției dinților de lapte, gingiile fiind șterse cu un tampon îmbibat în apa pentru a preveni acumularea resturilor alimentare/laptelui la nivelul gingiei. Apoi după apariția primului dinte, se recomanda spălarea lui și a gingiilor cu un degetar moale, din silicon, apoi se poate folosi o periuță moale și pastă de dinți adaptată vârstei. Periajul este necesar a fi efectuat de două ori pe zi, timp de 2 minute, sub supravegherea unui adult. Vizitele la medicul pedodont sunt recomandate începând cu vârsta de 1 an sau chiar la 6 luni după erupția primului dinte.
„Un copil învață obiceiurile de igiena de la părinți, iar acceptarea lor depinde foarte mult de reacțiile emoționale ale celor din jur. Dacă prezentăm periajul ca pe un joc, dacă facem din vizita la dentist o rutină, nu o pedeapsă, copilul va crește fără frica de dentist și cu o dantură sănătoasă. Pedodonția modernă este despre prevenție, nu doar despre tratarea cariilor”, Dr. Ramona Hlandan, medic specialist pedodont.
